Summitul European nu rezolva problema energiei sau problema imigratiei in Polonia. Inca o data, summitul a vorbit despre imigratie, de data aceasta cu presiunea pe care Belarus o exercita asupra republicilor baltice si Poloniei si modul in care guvernul polonez reactioneaza trimitand mii de soldati la granita si declarand stare de urgenta care ii impiedica sa circule catre regiunile de frontiera atat pe jurnalisti cat si pe membrii ONG-urilor. In ultimele saptamani, intre Belarus si Polonia, opt persoane au murit de frig.
Pentru a face presiuni asupra Uniunii Europene pentru a elimina sanctiunile, regimul autoritar din Belarus al lui Alexandru Lukasenko le permite oamenilor care doresc sa ajunga in Europa sa calatoreasca din tarile din Orientul Mijlociu. In Minsk, ii urca in autobuze sau camioane militare si ii transporta pana la granita. Armata poloneza ii impiedica sa treaca si stau zile sau saptamani in aer liber, in padure, in timp ce joaca rolul mingilor de tenis de masa intre rachetele din Belarus si cele poloneze.
Cei care reusesc sa treaca granita si sa evite soldatii si politistii polonezi merg mai departe pentru a ajunge in Germania, adevarata lor destinatie. Iar Berlinul duce problema la instante europene, astfel incat acestea sa vorbeasca de „miscari migratorii secundare”. Concluziile asigura ca „Consiliul European nu va accepta nicio incercare a tarilor terte de a exploata migrantii in scopuri politice si condamna aceste atacuri hibride la granitele Uniunii”.
Opriti imigratia in UE
Institutiile europene incearca sa faca presiuni asupra tarilor de origine pentru a evita zborurile catre Minsk. Inaltul Reprezentant pentru Politica Externa si de Securitate, Josep Borrell, a declarat deja joi ca summitul ar trebui sa analizeze cum sa „traga guvernul belarus la raspundere pentru aceste actiuni, dar si sa arunce o privire asupra companiilor aeriene si operatorilor de turism care coopereaza cu acest lucru. mod de a folosi fiintele umane ca arme.”
De aceea, liderii vorbesc despre „dimensiunea externa” a migratiei. Este eufemismul de a face referire la acordurile semnate cu tari, in principal africane, pentru a preveni plecarea sau tranzitul migrantilor si pentru a facilita repatrierea in schimbul „ajutoarelor”. Concluziile acestui summit vorbesc, asa cum se intampla intotdeauna, despre necesitatea extinderii acestor acorduri si ca acestea au „sprijin financiar adecvat”.
Situatia de la granita poloneza este in centrul atentiei, iar liderii europeni critica Belarus pentru ca nu respecta drepturile minime ale migrantilor, dar exista dovezi de luni de zile ca Grecia, Croatia si Romania impiedica intrarea migrantilor si a solicitantilor de azil pe teritoriile lor folosind chiar si fortele de politie secreta fara insigne care i-au batut pe migranti.
Pe Grecia de luni de zile exista dovezi ca paza de coasta abandoneaza familii intregi de refugiati in marea libera, in barci gonflabile mici. Isi salveaza viata daca sunt salvati de paza de coasta turca. Plangerile ajung periodic la Comisia Europeana, iar mass-media precum saptamanalul german Spiegel, BBC sau ziarele grecesti au publicat imagini si videoclipuri.
In timp ce Comisarul pentru Interne Johansson a calatorit in insulele grecesti care gazduiesc centre de detentie pentru migranti si refugiati si solicita investigatii – fara succes – Comisarul pentru Protectia modului nostru european de viata, Grecia Schinas, apara Frontex si matura sub covorul.
Frontiere mai stricte
Unele tari considera ca solutia este sa inconjoare Europa cu ziduri. Douasprezece state membre au semnat o scrisoare catre Comisia Europeana – Spania nu se numara printre semnatari – prin care ii cer sa finanteze constructia de ziduri si garduri. Ei au numit-o „bariere fizice”. A fost semnat de majoritatea tarilor din centrul si estul blocului (Austria, Bulgaria, Cipru, Cehia, Slovacia, Estonia, Grecia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia), cu exceptia Germaniei si a Danemarcei care si-a inasprit imigratia politica de luni de zile.
Scrisoarea spune: „Barierele fizice par a fi o masura eficienta de protectie a frontierei, care serveste interesului intregii Uniunii Europene, nu doar al statelor membre aflate in linia intai”. Bruxellesul nu a permis niciodata ca fondurile europene sa fie folosite pentru a construi ziduri sau garduri. Cand Donald Trump a inceput sa vorbeasca despre construirea unui zid la granita sa cu Mexicul, comisarul comercial de atunci, suedeza Cecilia Malmstrom, a spus: „Europa construieste poduri, nu ziduri”. Acea retorica a fost dusa de frica provocata de extrema dreapta in partidele traditionale.
