Vremuri tulburi pentru Burkina Faso, regiunea Saheliana si Africa de Vest in ansamblu. La zece zile dupa arestarea presedintelui Roch Kabore de catre un grup de militari nemultumiti de lipsa mijloacelor de combatere a violentei si a insecuritatii, lovitura de stat pare sa fi reusit.
Adevarul este ca rasturnarea presedintelui Kabore a avut un sprijin popular semnificativ. Situatia de insecuritate si amenintarea jihadismului, impreuna cu deteriorarea situatiei economice, au devenit insuportabile pentru o mare parte a societatii burkinabe, inclusiv pentru Armata. Protestele au loc de luni de zile.
Luni a acestei saptamani, guvernul militar care a preluat puterea pe 24 ianuarie – numit Miscarea Patriotica pentru Conservare si Restaurare – a sustinut ca a reintrodus Constitutia si a anuntat ca liderul puciului, locotenent-colonelul Paul-Henri Sandaogo Damiba este acum noul sef. de stat, presedinte si conducator suprem al fortelor armate pentru o noua presupusa perioada de tranzitie (deocamdata nedeterminata). Noua autoritate militara a anuntat aprobarea unei „legi fundamentale” care „abroga suspendarea Constitutiei”.
Textul regulii mentionate – de 37 de pagini – garanteaza libertatile fundamentale cuprinse in Constitutie -cum ar fi libertatea de exprimare sau de miscare-, independenta justitiei si prezumtia de nevinovatie, potrivit site-ului lantului Al Jazeera. Miscarea Patriotica pentru Conservare si Restaurare mentionata mai sus „asigura continuitatea statului prin infiintarea unor organe de tranzitie”.
Pe 2 februarie, o misiune comuna a Comunitatii Economice a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS) – care a suspendat calitatea de membru al Burkina Faso si ameninta ca ii va impune sanctiuni – si ONU s-au intalnit cu junta militara care conduce Burkina Faso de la lovitura de stat din 24 ianuarie trecut si cu fostul presedinte Kabore. Numirea a servit, printre altele, la verificarea starii de sanatate a presedintelui demis. Joi, ECOWAS organizeaza din nou un summit extraordinar dedicat situatiei din Burkina Faso.
„Lovitura de stat din Burkina Faso a fost sustinuta de populatie si este in contradictie cu strigatul popular care a avut loc in 2014, cand populatia a cerut trecerea de la un regim militar la unul civil dupa 40 de ani de autocratie sub Blaise Compaore”, explica el. catre NIUS Beatriz Mesa, cercetator pentru laboratorul Laspad al Universitatii Gaston Berger din Saint-Louis, din Senegal. „O putem descrie ca fiind o lovitura dulce pentru ca nu a existat nicio varsare de sange si a avut sprijinul societatii”, adauga el.
„Este o revenire la regimul militar pentru ca populatia considera ca militarii sunt cei care ar putea raspunde marilor provocari ale insecuritatii. Exista o oboseala si neafectiune din cauza multiplelor victime care se produc in randul populatiei civile si militare”, spune el pentru NIUS Mesa. „Pentru militarii care au dat lovitura de stat, a fost o obligatie sa raspunda strigatei unui popor satul de cresterea insecuritatii. Acum autoritatile vor trebui sa negocieze cu actori nestatali pentru a realiza spatii de pace”, conchide profesorul spaniol.
O lovitura de stat inevitabila
Dupa revoltele inregistrate in instalatiile militare si demonstratiile impotriva Guvernului de la Ouagadougou din ajun, luni, 24 ianuarie, presedintele Kabore a fost arestat – si plasat in arest la domiciliu – de catre militari. Noaptea de duminica, 23, fusese deosebit de tensionata, in jurul resedintei prezidentiale au avut loc impuscaturi. Sediul partidului Kabore – Miscarea Poporului pentru Progres – fusese si el jefuit.
De cand Kabore a venit la putere dupa ce a castigat alegerile din noiembrie 2015 – desfasurate dupa lovitura frustrata impotriva guvernului interimar -, tara africana a fost lovita de violenta. In noiembrie 2020, Kabore a fost reales pentru un nou mandat de cinci ani.
Ambele grupuri afiliate Al Qaeda si Statul Islamic cutreiera liber in zone mari ale tarii, provocand cel putin 2.000 de morti si fortand 1,4 milioane de oameni sa-si paraseasca casele in ultimii ani, potrivit datelor Natiunilor Unite. In zone mari ale tarii, centrele de invatamant sunt inchise din cauza nesigurantei. Statul este incapabil sa controleze intreg teritoriul si frontierele.
Unul dintre evenimentele definitive in pierderea increderii populatiei in autoritatile sale a avut loc in iunie 2021, cand un atac terorist a provocat peste o suta de morti in orasul Solhan, din nordul tarii. La fel, in noiembrie 2021, un alt atac, in acest caz la baza militara Inata, a facut morti 50 de membri ai fortelor armate. Dupa cum a amintit recent BBC, agresiunea l-a fortat pe presedinte sa numeasca un nou prim-ministru si cabinet. Lovitura de stat, pe scurt, se pregatea inca din vara trecuta. De altfel, la inceputul lunii ianuarie, autoritatile din Burkina Faso au frustrat o presupusa lovitura de stat.
Respingerea comunitatii internationale
Respingerea comunitatii internationale fata de ceea ce s-a intamplat in tara africana a fost larg raspandita. La 31 ianuarie, Uniunea Africana a suspendat Burkina Faso din toate activitatile sale in organizatie „pana la restabilirea efectiva a ordinii constitutionale in tara”. La randul sau, dupa cum sa mentionat, ECOWAS a adoptat o masura similara la 28 ianuarie (Guinea si Mali au fost, de asemenea, suspendate).
Autoritatea sefilor de stat si de guvern ai Comunitatii Economice a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS) a convocat un alt Summit extraordinar al Autoritatii privind situatia politica din Burkina Faso. Summitul va avea loc la Accra joi, 03 februarie 2022.
Din Statele Unite, Departamentul de Stat a afirmat „impartasesc preocuparile liderilor africani cu privire la actiunile ofiterilor militari din Burkina Faso”. La randul sau, Natiunile Unite a condamnat in mod explicit lovitura de stat din Burkina Faso. „Secretarul general [Antonio Guterres] condamna ferm orice incercare de a prelua guvernul prin forta armelor”, a declarat purtatorul de cuvant Stephane Dujarric pe 24 ianuarie. Institutia a cerut armatei „sa depuna armele si sa garanteze protectia si integritatea fizica a presedintelui si a institutiilor din Burkina Faso”.
Astfel, anul incepe cu incertitudine pentru Burkina Faso, a carui tranzitie politica civila cedeaza in prezent violentei jihadiste si interetnice. Acestea nu sunt vremuri bune pentru Africa de Vest. In 2021 au avut loc lovituri de stat in Ciad, Mali, Guineea si Sudan, la care trebuie adaugate incercarile din Niger si Sudanul insusi. Pentru presedintele Ghanei si actualul lider al ECOWAS, Nana Ado Dankwa Akufo-Addo, lantul de lovituri de stat de pe continent este „o incalcare directa a principiilor noastre democratice”.
Ultima lovitura de stat -esuata- a avut loc marti din aceasta saptamana in Guineea Bissau, cand un grup de barbati inarmati a incercat sa acceseze palatul prezidential (ramanand un sold de cel putin sase morti si mai multi raniti).
