Dupa cum spun statisticile in domeniu, plansetul unui bebelus este mult mai bine receptionat de o mama cu un psihic echilibrat, decat de cea care sufera de depresie postpartum. Mai exact, mamele care nu sufera de depresie raspund la plansetul copilului prin actionarea zonei cerebrale responsabile cu rasplata si motivatia, deoarece percep plansetul
ca pe ceva pozitiv. In schimb, mamicilor deprimate le lipseste acest raspuns cerebral pozitiv. Concluzia, care reiese de aici, este ca depresia de dupa nastere -postpartum – intrerupe legatura afectiva dintre mama si bebelus si nu este atat de stransa pe cat ar trebui.
Este posibil ca in primele cateva saptamani sau luni de dupa nastere, unele mamici sa traiasca sentimente confuze si bulversante, contrar asteptarilor, uneori inexplicabile si sa se simta mai degraba triste decat fericite. Tristetea prelungita din aceasta perioada se poate transforma in timp in depresie postpartum.
Rolul de mamica sau de tatic se invata numai cand aveti un copil, nu inainte. Femeile, care suporta mai greu perioada de dupa nastere, cred de multe ori ca ele sunt singurele care nu fac fata situatiei si incep sa dramatizeze in interior pulsiunile. Dar, tocmai acesta este momentul propice invatarii unor noi deprinderi pentru a rezista emotional si integra pozitiv o astfel de perioada speciala, fara sa va judecati si criticati pentru ceea ce manifestati.
Sindromul depresiei postpartum afecteaza mamicile care doresc a fi pentru copilul lor parintele perfect, uneori datorita propriilor sabloane mentale legate de ideea de a avea un copil sau alteori datorita presiunii pe care o simt din partea asteptarilor familiei.
Identificarea depresiei postpartum poate fi facuta la mamele care tind sa ascunda faptul ca au o problema, iar primul semn ar fi intrarea prea usoara in rolul de mamica. De multe ori, depresia postpartum este bine camuflata in spatele unor masti ale bucuriei si implinirii, femeia dand senzatia ca se descurca foarte bine prin ascunderea acestor stari. Uneorii familia sau prietenii nici nu stiu ce se petrece cu adevarat in sufletul proaspetei mamici. Cauza posibila a depresiei, pentru o femeie aflata la nasterea primului copil, este preocuparea mentala excesiva de a fi o mamica perfecta pentru bebelusul ei, riscand astfel sa cada intr-o stare depresiva coordonandu-se dupa o gandire prea rigida si perfectionista .
Solutia impotriva depresiei postpartum este comunicarea deschisa cu partenerul de viata, cu cei apropiati sau dupa caz cu un psihoterapeut specialist in domeniu. Depresia postpartum trebuie privita cu o mai mare responsabilitate de catre cei din jur, pentru ca efectele ei negative sunt profund resimtite de mama si pot fi devastatoare pentru sufletul tinerei femei care merita, de fapt, sa se bucure cu adevarat de copilul ei.
Trecerea la statutul de parinte presupune o abordare mai relaxata, dar responsabila a noului rol si a relatiei mama-copil. Este important ca noile mamici sa inteleaga profund ca o astfel de schimbare in viata lor nu trebuie sa le transforme in mamici perfecte, ci prin suficienta straduinta de a face numai ce depinde de ele cu iubire si rabdare pentru a-si creste copilul in armonie si echilibru.
