Informații noi ar putea apărea despre Vlad Țepeș, într-un mod inedit. Dacă izvoarele istorice sunt limitate, iată că tehnologia modernă face posibilă cercetarea avansată, în metode pe care nici nu ni le-am imaginat. În cursul acestui an, a fost extras material genetic din scrisori ale lui Vlad Țepeș, personajul care a inspirat romanul Dracula al lui Bram Stoker. Sudoarea, amprentele, saliva fostului domnitor al Țării Românești în secolul al XV-lea.
Denumit și Vlad Drăculea sau chiar Dracula, de către străini, Vlad Țepeș a rămas cunoscut nu doar pentru curajul său, dar și pentru simțul dreptății, pus în valoare în moduri foarte crude. Vlad Țepeș a ajuns așadar inspirație pentru povești cu vampiri din Transilvania, zonă în care s-a și născut (mai exact, la Sighișoara). Există multe filme care tratează subiectul Dracula sau fac legătură cel puțin în mod pațial cu această tematică. Este de notorietate filmul Dracula din anul 1992, regizat de Francis Ford Coppola.
Aura sa legendară a inspirat multe jocuri în lumea divertismentului. Un bun exemplu este Dracula 5: The Blood Legacy, un joc video de aventură din 2013, dezvoltat de Koalabs Studio. De câțiva ani, chiar există în România un cazino online care și-a constituit brandul pe legendele cu vampiri din Transilvania, reinterpretate în stil modern. Este vorba de Vlad Cazino – operator online asociat cu imaginea unui vampir desenat, Vlăduț, pus mereu pe distracție, foarte prietenos și mega generos în materie de campanii, oferte și surprize.
Cum acționează cercetătorii pentru a afla mai multe despre un personaj istoric
Gleb Zilberstein și Svetlanei Zilberstein, soț și soție, sunt supranumiți “detectivi ai proteinelor” sau “chimiști istorici”. Aceștia folosesc materialele extrase din documentele analizate cu scopul de a crea o imagine fizică a lui Vlad Țepeș, dar și pentru a afla mai multe informații despre condițiile de mediu în care acesta a trăit.
“Este incredibil că am extras moleculele lui Dracula în ziua în care romanul lui Bram Stroker împlinește 125 de ani. Nu am planificat în mod special această dată. Toată noaptea, după extragerea moleculelor lui Dracula, a plouat, câinii au urlat și a fulgerat. A fost într-adevăr o atmosferă foarte magică. Contele Dracula și-a binecuvântat eliberarea din arhiva românească”, a declarat Gleb Zilberstein pentru publicația britanică The Guardian.
Cei doi “detectivi” care combină chimia și istoria caută urme biochimice rămase din momentul în care obiectul istoric analizat a fost creat sau când a fost folosit de un personaj istoric. Se determină compoziția moleculară și vârsta moleculelor istorice. “Determinăm în principal proteinele și metaboliții. Aceste molecule sunt mai stabile decât ADN-ul și oferă mai multe informații despre condițiile de mediu, sănătatea, stilul de viață, alimentația persoanei istorice căreia i-au aparținut moleculele istorice”, a explicat Gleb Zilberstein.
Pasiune pentru istorie, aplicată cu metode științifice moderne
Gleb Zilberstein și Svetlanei Zilberstein s-au născut în Kazahstan, dar lucrează în Tel Aviv, Israel, de 26 de ani. Alături de profesorul Pier Giorgio Righetti de la Universitatea Politehnică din Milano, au dezvoltat analiza biochimică utilizată pentru a extrage proteine din obiecte atinse sau purtate de persoane care au trăit cu mult timp în urmă. Practic, pasiunea pentru istorie este explorată cu ajutorul celor mai noi metode științifice. Acum, un personaj de care românii sunt foarte mândri ar putea fi cunoscut și mai detaliat.
Un prim experiment de succes dezvoltat de specialiștii mai sus menționați a presupus analiza manuscrisului original al romanului “Maestrul și Margareta” al scriitorului sovietic de origine ucraineană Mihail Bulgakov. În urma cercetărilor, au fost descoperite urme de morfină și proteine de patologie renală, dovadă a faptului că Bulgakov se afla sub influența medicamentelor pe care le folosea pentru a calma durerile acute la rinichi, în timp ce scria respectiva carte.
“După Bulgakov, ne-am ocupat de Anton Cehov. Am analizat cămașa în care a murit și ultima sa scrisoare. Cehov suferea de tuberculoză și a folosit diverse substanțe ca analgezice, dar a murit din cauza unui atac cerebral. După Cehov, am început să investigăm scrisoarea lui George Orwell către Moscova și am găsit urme de tuberculoză, pe care a luat-o în Spania”, a mai spus Gleb Zilberstein, care este convins că informații relevante vor fi oferite și de analiza scrisorilor lui Vlad Țepeș.
