Aprecierea euro in fata monedei nationale a descurajat clientii sa se imprumute in valuta, finantarile in moneda straina coborand in august pentru a treia luna consecutiv. Soldul creditelor acordate de banci populatiei si companiilor ajungea la sfarsitul lunii trecute la 228 miliarde de lei (echivalentul a 51 mld. euro), fiind in scadere cu 1,6% in lei fata de luna anterioara, potrivit BNR. Scaderea se datoreaza insa efectului cursului de schimb, la valori exprimate in euro, volumul imprumuturilor acordate de banci in mediul privat fiind constant, aflam din Ziarul Financiar.

Creditul in lei a urcat la circa 83,6 miliarde de lei la sfarsitul lui august, avansul fata de perioada corespunzatoare a anului trecut fiind de 4,3%. Fata de luna iulie, creditul in lei a crescut cu 0,4% datorita activitatii mai intense pe segmentul persoanelor fizice.

Volumul finantarilor in valuta au scazut insa pentru a treia luna consecutiv si au ajuns la echivalentul a 32,4 mld. euro. Scaderea apetitului pentru credite in valuta in lunile de vara vine in conditiile volatilitatii ridicate a cursului de schimb, clientii simtind in propriul buzunar ce inseamna riscul valutar.

“Un element care ar putea sa ajute piata locala a finantarilor in lei este reluarea emisiunilor de titluri de stat pe termen lung”, considera Eugen Sinca, analist in cadrul BCR.

Asigurarile „destepte” cuceresc Romania

Adevarata isterie creata in jurul telefoanelor mobile inteligente nu putea lasa reci companiile de asigurari. Fie ca vorbim de atragerea lor drept clienti sau fidelizarea celor existenti prin intermediul serviciilor de asigurari oferite cu ajutorul aplicatiilor dedicate, profilul clientilor utilizatori de smartphone nu a fost neglijat de asiguratorii romani, scrie Romania Libera.

Noua aplicatii dedicate asigurarilor au la dispozitie utilizatorii romani de iPhone sau iPad. Fie ca vorbim de aplicatii complexe ce ofera servicii variate sau doar de simple unelte de care o companie din domeniu si-a legat numele pentru promovare, 6 asiguratori romani, un broker de asigurare si Media XPRIMM sunt prezenti in AppStore cu aplicatii dedicate utilizatorilor iOS.

Serviciile oferite pornesc de la prezentarea produselor, posibilitatea identificarii retelei de sucursale prin intermediul hartilor interactive si a pozitiei GPS, informatii si pasi de urmat in caz de dauna, optiunea de a notifica un eveniment asigurat, notificari la expirarea politelor, si merg pana la optiunea de a achizitiona online anumite tipuri de polita.

Raportata la numarul de companii din piata si la profilul tentant al utilizatorilor produselor Apple, prezenta asigurarilor in AppStore indica un potential in acest domeniu. Mai mult, aplicatiile prezente sunt un prim pas, optiunile de dezvoltare si diversificare a acestor produse fiind enorme.

Micii producatori se feresc de banci

Noile reglementari privind solvabilitatea bancilor ar putea afecta si mai mult relatia cu IMM-urile. Doar 21% din intreprinderile mici si mijlocii (IMM-urile) romanesti apeleaza, la ora actuala, la credite bancare, restul firmelor preferand sa utilizeze in procesul de desfasurare a activitatii resurse proprii sau alte tipuri de resurse, titreaza Romania Libera.

“In perioada actuala, patronii prefera sa actioneze decat sa caute solutii, iar aici intervine rolul bancilor si al fondurilor de garantare si de contragarantare, pentru a incuraja micii intreprinzatori sa apeleze la credite bancare. Pentru a beneficia de aceste credite, patronii trebuie sa inteleaga ca bilantul contabil trebuie sa contina date relevante, desi de multe ori ei prefera sa prezinte un bilant gol, in mare parte din cauza fiscalizarii excesive din Romania”, spune Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor.

Acesta a subliniat, totodata, ca Asociatia Romana a Bancilor spera ca Acordul Basel III sa nu se implementeze in forma actuala, deoarece in acest mod IMM-urile vor avea sanse reduse de obtinere a unei creditari.

„Daca Acordul de capital Basel III va fi implementat in forma actuala, atunci numai bancile foarte mari vor mai putea credita IMM-urile, in conditiile in care de creditarea intreprinderilor mici si mijlocii se ocupa in general bancile locale, cu dimensiuni reduse. Atat Romania, cat si alte tari europene, au trimis deja scrisori la Bruxelles, pentru a evita implementarea Acordului Basel III in forma actuala. In ceea ce priveste Acordul de capital Basel II, se preconizeaza o modificare a Regulamentului privind creditarea in valuta a IMM-urilor”, a adaugat Radu Ghetea.

Cei de la ARB considera ca noul regulament va aduce IMM-urile in aceeasi situatie in care se afla deja persoanele fizice, adica accesarea unor credite in valuta va putea fi posibila doar in conditiile in care solicitantul respectiv dispune de resurse in valuta.

“Ca urmare, asteptam sa vedem care va fi propunerea Bancii Nationale a Romaniei cu privire la prevederile acestui acord, Asociatia Romana a Bancilor insistand pe faptul ca noul regulament trebuie sa fie flexibil, si sa permita unei societati comerciale sau unei IMM sa-si modifice statusul in functie de cash-flow-ul de care dispune la un moment dat”, a mai spus presedintele ARB.

Recuperatorii vor sa intre pe ipotecare

Recuperatorii oficiali de creante incep sa isi mute interesul de la recuperarile simple de credite de consum sau facturi spre piata creditelor ipotecare cu probleme, unde businessul este mai mare si rata de recuperare este mult mai ridicata. Acestia sunt dispusi sa plateasca cel mult un sfert din valoarea garantiei, dar bancherii vor cel putin jumatate mai ales ca negocierile se poarta doar pe garantii “bune”, cum sunt locuintele din Capitala sau din orasele resedinta de judet, titreaza Ziarul Financiar.

“Am avut asteptari optimiste in ceea ce priveste cumpararea de portofolii de credite ipotecare, dar deocamdata nu s-a materializat nimic din cauza diferentei dintre pretul cerut si cel oferit. Credem ca 25% este un pret corect pentru ca odata cu vanzarea bancile evita anumite costuri legate de valorificarea garantiei si in plus elibereaza o parte din provizioane”, afirma Georg Kovacs, directorul general al recuperatorului EOS KSI si prese¬dintele Asociatiei de Management al Crean¬telor Comerciale (AMCC).

Numai creditele de consum au facut pana acum obiectul tran¬zactiilor dintre banci si firmele specializate in recuperarea de creante, finantarile garantate cu ipoteci ajunse in neperformanta fiind gestionate intern sau prin intermediul subsidiarelor specializate. Creditele de consum se vand la circa 10-12% din valoarea creantei, potrivit datelor EOS KSI.

Problemele in crestere cu portofoliile de credite ipotecare i-au determinat insa pe bancheri sa se gandeasca si la varianta externalizarii acestor creante. Desi tin la pret deocamdata, bancile ar putea deveni mai flexibile pe masura ce presiunile se acumuleaza, mai ales ca executarea pe cont propriu a unui numar mare de clienti le-ar afecta vizibil imaginea.

Bancherii au vandut anul trecut catre recuperatorii de creante portofolii de credite de circa 700 milioane de euro, la care se adauga si creantele externalizate. La externalizare, portofoliul de creante ramane in proprietatea creditorului, iar firma de recuperare preia doar gestiunea acestuia si primeste un comision din volumul incasarilor.

Kovacs spune ca in ultimul an volumul creditelor externalizate a scazut, bancile preferand sa-si scoata cu totul din bilanturi creantele respective. Vanzarile de creante sunt concentrate de obicei in perioada octombrie-decembrie, cand bancile incearca sa-si cosme¬tizeze bilanturile pentru “fotografia” de final de an. De exemplu, in ultimul trimestru din 2011 au fost vandute creante de peste 250 milioane de euro, respectiv 35% din volumul inregistrat tot anul.

“Vanzarea de portofolii de credite a fost principalul motor al pietei de recuperare creante anul trecut, pentru ca bancile nu mai externalizeaza foarte mult. Piata a crescut cu 10%, fiind sustinuta de cei cativa jucatori activi pe partea de cumparare”, spune seful EOS KSI. El afirma ca, in medie, dureaza trei ani inainte ca debitul sa fie recuperat.

Bancile sunt alaturi de firmele din industria telecom principalii clientii ai recuperatorilor de creante. Valoarea pietei de recuperare a creantelor s-a ridicat anul trecut la peste 50 mil. euro. Principalii jucatori din piata sunt, alaturi de EOS KSI, Kruk, Coface si Mellon.

La vanzare, CFR Marfa va avea o „camera a secretelor“

Dupa ce s-a fript cu Oltchimul, statul nu va mai acorda acces persoanelor fizice la privatizari. CFR Marfa va fi licitata dupa modelul BCR, in care datele nepublice ale companiei vor fi aratate doar investitorilor calificati, aflam din Adevarul.

Aparitia unui proiect de strategie pentru privatizarea CFR Marfa, in contextul in care consultantul Deloitte a propus direct lichidarea companiei, dar si pe fondul scandalului Oltchim, a pus pe foc sindicatele din domeniul feroviar.

Reprezentantii salariatilor au cerut ieri, intr-o dezbatere publica pe tema vanzarii companiei, ca intr-o prima faza statul sa pastreze pachetul de control si abia in faza a doua, dupa ce investitorul isi va fi dovedit buna-credinta, sa poata obtine, cu prioritate, majoritatea sau chiar totalitatea actiunilor.

In replica, oficialii Ministerului Transporturilor au precizat ca statul va vinde chiar de la inceput pachetul de 100% detinut la CFR Marfa, insa conditiile de calificare a ofertantilor vor fi mult mai drastice decat la Oltchim, astfel incat, cel putin persoanele fizice sa nu mai aiba acces la privatizare. Pe scurt, va fi organizata o camera de date, in care situatia CFR Marfa va fi prezentata doar investitorilor calificati, iar persoanele fizice nu vor mai putea candida in nume propriu.

Portughezii de la EdP intra pe energie solara dupa ce au ridicat in Dobrogea si Moldova 100 de eoliene

Grupul energetic Energias de Portugal (EdP), unul dintre cei mai activi investitori din Romania in ceea ce priveste domeniul eolian, si-a facut intrarea si in sectorul parcurilor solare prin preluarea unui portofoliu de proiecte a caror valoare ar putea ajunge la 120 de milioane de euro, scrie Ziarul Financiar.

“Putem mentiona la acest moment achizitionarea de catre clientul nostru EdP a unui proiect eolian de 28 MW si a unui portofoliu de proiecte de energie solara de aproximativ 60 MW”, spune Monica Cojocaru, avocat in cadrul Schoenherr si Asociatii.

Principalul magnet care i-a atras pe investitori in Romania in proiecte de energie regenerabila a fost generozitatea schemei de sprijin acordate se vede mai ales in dezvoltarea rapida a proiectelor eoliene. Astfel, daca in 2009 in Romania functionau numai 14 MW in proiecte eoliene, azi sunt peste 1.300 MW dupa investitii de mai bine de 2 miliarde de euro. Capacitatea acestor proiecte este comparabila cu cea a celor doua reactoare functionale ale centralei nucleare de la Cernavoda. Acum insa, atentia investitorilor este captata de energia solara, aceasta fiind forma de energie care beneficiaza de cel mai mare suport dintre toate formele de energie verde.

La inceputul lunii septembrie EdP detinea cinci parcuri eoliene functionale in Romania, patru amplasate in regiunea Dobrogei si unul in Moldova cu o capacitate totala de 285 MW. Tinand cont ca valoarea medie a investitiei intr-un MW produs prin energie eoliana este de circa 1,5 milioane de euro, inseamna ca pana in acest moment portughezii au alocat fonduri de peste 400 de milioane de euro pentru proiectele din Romania.

Conform celor mai recente informatii disponibile, EdP a utilizat pentru parcurile din Romania turbine livrate de grupul danez Vestas, liderul mondial al productiei de “mori de vant”. Pornind de la capacitatea individuala a turbinelor montate, calculele publicatiei bazate pe datele din piata arata ca pana in acest moment EdP a montat aproape 100 de eoliene in cele cinci parcuri eoliene functionale.