Stirile de bine au un efect pozitiv – studiu

Stirile de bine ne fac oameni mai buni. Aceasta este concluzia unui nou studiu dat publicitatii de Universitatea British Columbia, care a descoperit ca oamenii cu un simt puternic al identitatii moraleau fost inspirati sa faca bine atunci cand au citit stiri despre Buni Samariteni.

Potrivit lui Karl Aquino, coordonatorul studiului, care este specializat in problemele conceptului de iertare si comportament moral, patru studii separate au subliniat o legatura directa intre modul in care o persoana este expusa in media pentru virtutile sale extraordinare si impulsul de a schimba lumea.

El a declarat ca reportajele din media ar putea juca un rol crucial in mobilizarea celor care fac istoria daca s-ar acorda mult mai putina atentie evenimentelor cu un pronuntat aspect negativ.

Concentrarea pe exemple individuale de bunatate extraordinara in momente de criza poate fi o modalitate mai eficienta si subtila de a incuraja oamenii” – autorul studiului Karl Aquino.

Studiul nostru indica aceea ca daca s-ar oferi mai multa atentie in a povesti intamplari care au in centru acte neobisnuite de virtute umana, media ar putea avea un efect pozitiv cuantificabil asupra comportamentului moral al unui grup semnificativ de oameni” a mai spus Aquino, profesor la Sauder School of Buisness at University of British Columbia.

Media are tendinta de a celebra comportamentul negativ, de la recenta exploatare a lui Charlie Sheen, pana la articole care pun in prim plan un comportament de tip criminal sau aberant

Descoperirile, care urmeaza sa fie publicate in Jurnalul Personalitatilor si Psihologiei Sociale de catre Asociatia Americana a Psihologilor, sugereaza ca oamenii nu sunt inspirati sa actioneze ca reactie la reportajele care sunt prea putin pozitive sau neutre.

Aceste gesturi si evenimente trebuie sa fie mai presus de binele de zi cu ziNe ajutam vecinii tot timpul, sau ne inscriem ca voluntari – in cazul de fata vorbim despre acte de virtute extraordinare. Exact acele actiuni care necesita sacrificii foarte mari, care pun oameni in situatii limita, de dragul altora.”

Doua grupuri de studiu

Intr-unul dintre studii, cercetatorii au realizat un experiment pe 63 de subiecti, barbati si femei. Un grup a trebuit sa completeze o cautare de cuvinte incluzand termeni cu conotatii morale precum “compasiune”, “onest”, “bun”. Al doilea grup a completat aceeasi cautare insa avand de ales doar cuvinte neutre din punct de vedere moral.

Participantii au fost apoi impartiti aleatoriu pentru a citi doua povestioare, ambele pozitive din punct de vedere uman. Numai una dintre aceste istorioare povestea despre un act de bunatate iesit din comun, descriind cum, dupa un incident in care un barbat a atacat cu arma un grup de elevi de la o scoala, parintii au oferit vaduvei barbatului care a impuscat copiii iertare si asistenta financiara. A doua poveste descria un cuplu care priveste rasaritul de soare.

Cei care au citit prima poveste au daruit mai mult actiunilor de caritate cu 32%, fata de cei care au aflat despre a doua poveste.

In al doilea studiu, Aquino si echipa sa au fost surprinsi sa descopere ca pana si un videoclip muzical ar putea inspira oamenii sa fie mai generosi – si nu neaparat oamenii de la care te-ai astepta in mod normal sa faca asta.

Participantilor la studiu li s-a aratat un videoclip al cantaretei canadiene Sarah McLachlan in care se spune ca aproape intreg bugetul pentru videoclip a fost donat unor cauze caritabile internationale. Al doilea grup a vazut un alt videoclip al lui McLachlan, in care aceasta canta in fata unor peisaje – un videoclip placut insa nu iesit din comun in sens pozitiv.

Cei care s-au uitat la primul videoclip au fost mult mai inspirati sa doneze catre o cauza caritabila, in ciuda faptului ca aceasta era cumva controversata, fiind vorba de un proiect de reintegrare a fostilor puscariasi in comunitate.

Fostii puscariasi sunt un grup de oameni care in mod normal nu ar evoca prea multa simpatie, dar chiar si asa am aratat ca daca prezinti oamenilor exemple de acte virtuoase, ii poti face sa gandeasca diferit asupra acestor oameni – chiar daca sunt in general oameni pe care nu s-ar gandi sa ii ajute.

Rolul media

Bazandu-se pe aceste studii, Aquino a spus de asemenea ca media ar putea juca un rol strategic in a ajuta la strangerea de fonduri pentru ajutor in caz de dezastre naturale, cum a fost recent cazul Japoniei.

Concentrarea pe exemple individuale de generozitate extraordinara in momente de criza poate fi un mod mult mai eficient si subtil de a incuraja oamenii sa doneze, mai bun decat sufocarea cu stiri si imagini ale nevoii si disperarii” a mai spus el.

Cu toate astea, nu toata lumea este inspirata de povestile extraordinare. “Nu toata lumea crede ca Mona Lisa este frumoasa” a spus Aquino. “Sunt unii oameni care sunt mai receptivi si mai deschisi la aceste experiente decat ceilalti.” Oamenii care sunt mai conectati cu partea morala a lor sunt mai in masura sa fie afectati. “Acesti oameni sunt cei care recepteaza mult mai bine un act virtuos.” Aquino a mai spus ca nu stie daca cultura din care face parte sau nationalitatea joaca un rol important in determinarea gradului de receptivitate, relateaza CBC News.