Ce este consumul colaborativ?

Ce faci cu cartile pe care le-ai citit deja? Sunt oameni care prefera sa le puna in folosinta in loc sa le aiba pe raft astfel incat sa se umple de praf. Cand oamenii isi impart bunurile dupa ce le-au folosit, cautand produse second-hand pentru a le schimba, vinde sau imprumuta, vorbim de Consum colaborativ.

Sentimentul de comunitate si-a recapatat importanta dupa decenii de individualism, iar ideea de bine comun si conceptul de sustenabilitate au fost reinnoite . Daca punem cap la cap aceasta vointa de colaborare, avem nevoie doar de o scanteie pentru ca totul sa inceapa sa functioneze, care in acest caz a fost ascensiunea noilor tehnologii. Datorita internetului si retelelor sociale, este mult mai usor sa gasim persoane care au nevoie de masina pe care nu o folosim, care doresc sa ne inchirieze camera sau care doresc sa imparta cu noi costurile Wi-Fi.

Tipuri de consum colaborativ

Exista multe tipuri de consum colaborativ si nu trebuie neaparat sa fie o afacere. Multi oameni pur si simplu schimba articole pentru ca cred in reciclare si reutilizare a resurselor. In acest caz, insa, ne vom concentra pe tipurile de consum colaborativ pe care le putem recunoaste in noile Startup-uri si modele de afaceri sustenabile. Trebuie sa avem intotdeauna in vedere ca, pe langa impartirea economiilor, este si foarte benefica pentru mediu si bunastarea sociala:

1. Piete de redistribuire. Cand nu mai avem nevoie de un produs (dupa ce il folosim in mod repetat) il reparam sau reciclam pentru a putea fi folosit de altcineva. In acest fel, crestem ciclul de viata al produsului si ne reducem cheltuielile, deoarece nu trebuie sa cumparam unul nou. Un bun exemplu este pietele de schimb sau second-hand.

2. Stilul de viata colaborativ. Consta in distribuirea a tot felul de resurse de la persoana la persoana (numita si peer-2-peer ), fie ca este vorba de bani, abilitati sau timp. In acest caz, lucrul obisnuit este ca oamenii cu interese comune sa se reuneasca pentru a impartasi si a face schimb la nivel local. Un bun exemplu in acest sens este Coworking-ul , un spatiu de lucru comun de mai multe companii pentru a reduce costurile. Exista si cazuri de gradini urbane sau livezi, chiar si locuri de parcare comune. La nivel global si in sectorul turismului, imprumuturile intre persoane fizice precum inchirierea de apartamente pentru calatori sau schimbul de camere (numite siCouchsurfing). 

3. Sisteme bazate pe produse si servicii. Ne referim la partajarea resurselor fara a fi nevoie sa le cumparam. Unul dintre noile tendinte care castiga din ce in ce mai multi adepti este masinile in comun: daca o persoana trebuie sa calatoreasca intr-un oras destul de indepartat, il publica pe internet si cauta alte persoane care doresc sa faca aceeasi calatorie pentru a imparti cheltuielile.

Cheile consumului colaborativ

Cresterea consumului colaborativ nu este intamplatoare: odata cu criza economica, oamenii au fost nevoiti sa supravietuiasca fara sa inceteze sa foloseasca produse si servicii esentiale. Potrivit expertilor, ziua in care Lehman Brothers a dat faliment si a inceput oficial marea recesiune globala a fost momentul in care pietele si natura au spus „ajunge”. De aceea, aparatorii Consumului Colaborativ sustin ca noile modele durabile sunt singurul lucru care poate scoate planeta din criza profunda pe care o sufera. Mai jos detaliem cheile pentru a intelege mai bine aceasta tendinta si a intelege de ce a castigat atat de multa putere:

• Convingerea reinnoita in importanta comunitatii. Dihotomia dintre vanzator si client se destrama pentru a face loc unui schimb egal in care ambele parti beneficiaza. Pentru aceasta, respectul si increderea in ceilalti sunt esentiale.

• Schimbari in comportamentul nostru ca urmare a retelelor sociale si a tehnologiilor in timp real. Obiceiul de a distribui online prin intermediul retelelor de socializare a inceput sa fie extrapolat, iar acum distribuim si offline sau in „viata reala”. In acelasi mod in care retweetam si legam continut pe Facebook, suntem, de asemenea, incurajati sa vizitam un oras impreuna cu o persoana locala cu care am contactat online pentru a ne ghida in calatoria noastra.

• O mai mare constientizare pentru distrugerea mediului si conservarea resurselor naturale. Acum consumatorii se simt responsabili pentru mediul lor si nu mai permit unei companii sa produca intr-un mod necontrolat, o mentalitate care este strans legata de noul concept de Responsabilitate Sociala Corporativa.

• Diversitatea companiilor care il folosesc.  Daca ne gandim la tipul de afaceri care angajeaza sau sunt dedicate consumului colaborativ, vom vedea ca acestea sunt foarte diferite: acestea variaza de la mari companii listate la bursa pana la mici proiecte non-profit. In acest moment, trebuie mentionat ca cel mai interesant lucru nu este doar faptul ca un model de afaceri genereaza profituri, ci si ca are un impact social pozitiv.

• Probleme juridice. Exista o nepotrivire in modelele de afaceri de consum colaborativ deoarece nu exista o taxare specifica pentru acest tip de activitate. Din acest motiv, potrivit expertilor, se foloseste un exces de reglementare, care poate ameninta libertatea si responsabilitatea individuala.

• Transformare economica. Daca luam in considerare volumul de crestere, in 15 sau 20 de ani economia colaborativa va fi una dintre cele mai importante tendinte economice si ar putea fi o cheie pentru transformare. Schimbarea nu va astepta: in 2020, se estimeaza ca 40% din populatia Statelor Unite va fi freelancer si va trai din economia colaborativa.

Concluzii

Marea contributie a consumului colaborativ este schimbarea de mentalitate pe care o presupune. Timp de multi ani, capitalismul a impus un model consumerist care a constat in a cumpara, a arunca ceea ce am amortizat deja si a cumpara din nou. Acum, noua filozofie colaborativa a schimbat regulile jocului: nu mai avem nevoie de produs, ci de experienta pe care ne-o ofera.

Pana acum, majoritatea companiilor foloseau gasca care depune ouale de aur. Cum ii faci pe clienti sa cumpere in continuare? Crearea unui sistem astfel incat sa fie necesara reinnoirea produselor din cand in cand, asa cum a dezvaluit deja documentarul RTVE Programed Obsolescence. Aceasta practica de afaceri consta in reducerea deliberata a duratei de viata a unui produs pentru a creste consumul, ceea ce se traduce in consecinte dezastruoase pentru mediu si pentru inflatie. Prin consumul colaborativ, se intentioneaza sa lupte impotriva acestui malpraxis pe langa realizarea de imbunatatiri sociale si ecologice.