Daca in articolul trecut am inteles viata lui Ingmar Bergman, de acum incepem sa descoperim si sa intelegem filmele care l-au facut celebru si i-au dat numele de “regizor al viziunilor sumbre”. Filmul de azi prezinta una dintre cele mai faimoase imagini care au facut istorie: intruchiparea mortii jucand sah, pe o plaja, cu un cruciat. Totul in pelicula alb-negru, “A saptea pecete”.
“Det Sjunde Inseglet” (”A saptea pecete”, 1957) a oferit cinefililor secventa unica in care imaginea mortii, imbracata in haine negre si avand o fata alba, joaca sah cu un cruciat sleit de puteri. Este secventa care ii ofera lui Bergman un nou statut si arata publicului obsesiile sale pentru ceea ce are viata mai urat de oferit, uneori.
Filmul spune povestea unui cruciat care se intoarce dupa o lupta de zece ani. Este istovit de puteri dar si de credinta sa in Dumnezeu, pe care o considera o boala a umanitatii. De fapt, tot acest film nu este doar o miza intre Moarte si cruciad ci si intre credinta si ateism. Totul este un joc, fie de sah, unde mai exista speranta, fie al mortii unde nu mai poti alege.
Personajul nostru este mereu urmarit de indoieli. Nu stie daca sa creada in existenta Diavolului sau a lui Dumnezeu si ajunge sa inteleaga cate ceva in momentul in care se prinde singur in dansul mortii pentru a salva un baietel.
“Tu, cu visele si cu viziunile tale” este ultima replica din film dar poate fi cu usurinta si replica pe care spectatorii i-o pot adresa lui Bergman dupa ce urmaresc meciul mortii, in filmul care celebreaza iubirea, arta, bautura, frumusetea si viata si respinge biserica, moartea, indoiala si lipsa de sens a existentei. Este filmul care celebreaza viata prin moarte, este “A saptea pecete”.
Data viitoare o sa descoperim filmul “Fragii salbatici”.
