Cum euro ameninta din nou nivelul de 4,6 lei, BNR plafoneaza iar sumele in lei acordate bancilor pentru a forta scaderea cursului euro/leu. Schema a functionat in august, va merge si acum?

In august, in contextul turbulentelor din politica, euro ajunsese pana la 4,64 lei. BNR a intervenit atunci cu parghii monetare, plafonand toata luna august la 4-6 miliarde lei sumele acordate bancilor la licitatiile “repo” saptamanale (se ofera lichiditate la scadenta de o saptamana la dobanda de politica monetara – 5,25%). Luni, cursul urcase peste 4,59 lei/euro, iar banca centrala a scos din nou din maneca plafonarea sumelor oferite bancilor (doar 6 miliarde lei la licitatia de ieri, fata de 12 miliarde la licitatia precedenta), oferind monedei nationale o gura de oxigen (cota­tiile in piata interbancara au coborat repede cu 2 bani).

Dupa toate probabilitatile, ne asteapta o noua cosmetizare pe termen scurt a cotatiilor valutare. Pe termen mediu insa, inchiderea robinetului cu lei ar duce la cresterea nesustenabila a dobanzilor, statul fiind nevoit sa se imprumute mai scump de la banci, asa ca nu mizati pe inceputul unei miscari de durata. Este deci un bun moment pentru cei ce doreau sa transforme o parte din leii economisiti in valuta – multumita BNR se vor gasi in urmatoarele zile/saptamani euro/dolari ceva mai ieftini la casele de schimb.

In august, “seceta” impusa de BNR a dus euro de la aproape 4,65 lei la 4,45 (-4,3%, o scadere cat… dobanda pe doi ani la un depozit uzual in euro). Miscarea de apreciere a leului si-a datorat insa amplitudinea si contextului politic, detensionat oarecum. Ramane de vazut cat de jos vor putea impinge oficialii BNR euro de aceasta data. “Leul este tras in jos de un cumul de factori: pe plan extern, nesiguranta investitorilor se reflecta in fluxurile de capital ce parasesc Romania, pe plan intern-economia incetineste, lipsa unor politici de crestere, paralizia indusa autoritatilor de anul electoral” spune analistul Laurian Lungu, care subliniaza ca ajutorul oferit de BNR leului este unul temporar. 

Ce depreciaza leul?

Intrarile tot mai mici de valuta – din investitii straine directe si remiteri ale muncitorilor romani din strainatate, apropiatele varfuri de plata in contul datoriei publice externe (cate 5 miliarde euro in 2013 si 2014), diferentele de productivitate intre Romania si zona euro, vestile proaste din zona absorbtiei de bani europeni si dezumflarea cresterii economice prognozate pentru 2012. Desi un leu mai slab avantajeaza exportatorii, Romania nu poate abuza de aceasta parghie din cauza ponderii relativ reduse a exporturilor in PIB, efectelor inflationiste asociate deprecierii leului si riscului ca finantarile statului sa se faca la dobanzi sensibil mai mari.