Aparentul calm tensionat care exista zilele acestea in Belarus a fost aruncat in aer cu mai putin de doua saptamani inainte de alegerile prezidentiale. Serviciul de Securitate din Belarus (denumit in continuare KGB) a raportat ieri arestarea in dimineata anterioara a 33 de presupusi mercenari de nationalitate rusa care s-ar fi mutat in acea tara cu misiunea de a destabiliza alegerile din 9 august si de a semana haosul.
Potrivit agentiei de stiri de stat din Bela, componentele grupului, retinute la periferia Minskului, ar apartine companiei militare private „Wagner”, detinuta de oligarhul rus Evguenii Prigozhin si cunoscuta pentru participarea sa la conflictul sirian si pentru sprijinul acordat Armatei de Eliberare Nationala Libiana. Potrivit aceleiasi agentii de presa, serviciile secrete din Belarus ar avea dovada sosirii in tara pe 25 iulie a peste 200 de mercenari cu scopul de a destabiliza principalele orase din Belarus inainte de alegerile prezidentiale, desi surse oficiale ruse au anuntat ca nu fusese informat despre aceste arestari.
Nu este prima acuzatie a guvernului belarus la adresa vecinului sau Rusia de destabilizare a presedintiei lui Aleksandr Lukasenko, care a condus aceasta fosta republica sovietica cu mana de fier din 1994 si care este deja cunoscut drept „ultimul dictator al Europei”.
In iunie anul trecut, fostul bancher Viktor Babariko, principalul rival al presedintelui belarus la alegeri si cu avizul a 435.000 de semnaturi, a fost arestat in timp ce Lukasenko a anuntat ca a avortat „un mare plan de destabilizare” a tarii, acuzand Moscova ca este in spatele acelor presupuse actiuni. Celalalt candidat major al opozitiei, Valery Tsepkalo, a fost nevoit sa fuga in Rusia cu copiii sai pe 24 iulie, dupa ce a primit informatii de la fortele de securitate ale tarii care il informau despre o arestare iminenta.
Pe 14 iulie, Comisia Electorala Centrala a publicat lista oficiala a candidatilor la presedintia Belarusului, Viktor Babariko si Valery Tsepkalo au fost lasati afara. De atunci, manifestatiile din tara au crescut pentru a sustine candidatii inlaturati, ceea ce a provocat peste 500 de arestari doar in ultima luna si critici internationale. Cei patru solicitanti admisi nu vor putea reduce o majoritate covarsitoare previzibila a lui Lukasenko. Potrivit ultimelor sondaje publicate ieri de postul public de televiziune ONT, Aleksandr Lukasenko ar obtine 72,3% din voturi, Svetlana Tijanovskaya, sotia bloggerului Serguey Tijanovsky, arestat in mai anul trecut, ar primi 7,5% din voturi. Candidatul Partidului Unitatii Civile, Anna Kanopatskaya, 1,6% . Andrei Dmitriev, 0,7%. Serguey Cherechnya, 0,2% si optiunea de a vota „impotriva tuturor” ar primi 3,7% din sprijin.
Cu putin loc pentru surprize, Lukasenko avea sa castige din nou, cu o mare majoritate, alegeri prezidentiale adaptate nevoilor sale si in care un procent mare de alegatori nu se nascuse inca la venirea la putere in 1994. Criza economica suferita de tara si gestionarea noii pandemii de coronavirus, pentru care Lukasenko a fost aspru criticat, nu par sa reprezinte o amenintare pentru eternul presedinte, care a recunoscut ca a depasit recent boala in ciuda faptului ca si-a batjocorit virusul la inceputul lui. criza de sanatate. Dictatorul belarus aparase tratarea covid-19 cu sesiuni de vodca si sauna.
Esentele URSS
Daca nimic nu se va schimba semnificativ, acestea ar fi cele sase alegeri castigate cu o mare majoritate de cand a venit la putere in 1994, ca candidat populist, dupa ce apartinea Partidului Comunist din fosta Uniune Sovietica. In 1991, cand era inca activ in acest partid, el a devenit singurul parlamentar din Belarus care a votat impotriva ratificarii Tratatului de la Belavezha, care a accelerat sfarsitul Uniunii Sovietice prin infiintarea Comunitatii Statelor Independente (CSI). Discursul sau anticoruptie si propunerile sale de apropiere de Rusia i-au oferit sprijinul unei populatii dezamagite timp de mai bine de doua decenii.
De atunci, Belarus a fost singura tara nascuta dupa Uniunea Sovietica care a facut cel mai mult pentru a-si mentine mostenirea, in timp ce Lukasenko a incercat sa mentina echilibrul intre Uniunea Europeana si Rusia, pe de o parte, semnand acorduri cu Bruxelles si, pe de alta parte, facand parte din Uniunea Eurasiatica promovata de presedintele rus Vladimir Putin, care a eliminat granitele si tarifele intre Belarus, Rusia si Kazahstan pentru a crea o piata unica.
