Intr-unul dintre cele mai bogate cartiere din Tel Aviv, un grup de case cu un singur etaj cu acoperisuri ruginite a fost lasat in umbra zgarie-norilor. Zona este cunoscuta sub numele de Givat Amal Bet.

Centrul financiar al Israelului a fost recent recunoscut drept cel mai scump oras din lume pentru a locui, inaintea Parisului si Singapore, in clasamentul The Economist Intelligence Unit (EUI) pentru 2021. Pe masura ce reputatia orasului mediteranean ca centru tehnologic continua sa atraga investitii straine, iar preturile pentru bunuri si servicii cresc pe masura ce economia Israelului isi revine puternic, locuitorii se tem ca decalajul tot mai mare dintre bogati si saraci va impinge clasa muncitoare in afara orasului si va crea noi si distructive. diviziunile sociale.

Pozitia Tel Avivului ca cea mai scumpa metropola din lume, unde a crescut de pe locul cinci anul trecut, este in mare parte rezultatul inflatiei globale si al problemelor de distributie cauzate de COVID-19. Moneda israeliana, sekelul, a fost intarita de o slabire a dolarului, de marele excedent financiar al Israelului si de investitiile straine directe in sectorul tehnologic, care se asteapta sa ajunga la 30 de miliarde de dolari (putin peste 26,5 miliarde de euro) pana la sfarsitul anului. 

Evacuat „ca arabii”

Givat Amal Bet este cel mai clar exemplu al schimbarilor demografice din zona. In timpul razboiului din 1947-48, odata cu crearea statului israelian, locuitorii satului palestinian al-Jammasin al-Gharbi, care se afla acolo, au fugit pentru a evita confruntarea. Refugiatilor si migrantilor evrei nou sositi din Orientul Mijlociu si Africa de Nord, cunoscuti sub numele de Mizrahim, li s-a cerut sa se stabileasca acolo pentru a actiona ca o bariera impotriva armatelor arabe.

Ulterior, palestinienilor stramutati li s-a refuzat dreptul de a se intoarce, iar Mizrahim -ii au ramas si si-au numit noua casa Givat Amal Bet. Spre deosebire de celelalte sate absorbite de Tel Aviv pe masura ce a crescut, celor aproximativ 40 de familii muncitoare care locuiau acolo nu li sa permis niciodata sa cumpere pamantul pe care si-au construit casele. In ciuda faptului ca platesc taxe, acestia au avut acces neregulat la servicii precum apa si electricitatea si li sa interzis sa modifice sau sa faca imbunatatiri in casele lor.

Comunitatea a purtat o batalie juridica de zeci de ani pentru a obtine despagubiri de la companiile de constructii, de la Stat si de la Municipiul Tel Aviv, dar ultimii locuitori ai cartierului au fost evacuati cu forta luna trecuta.

„Cand parintii mei au sosit din Damasc, li s-a cerut sa se stabileasca aici pentru a ajuta statul”, spune Yossi Cohen, 68 de ani, care a fost indepartat cu forta de politie din casa natala in noiembrie. Premierul israelian David Ben-Gurion „le promisese ca vom fi despagubiti, ca ne vom putea pastra casele”, spune el. Dar in timpul evacuarii, cea mai mare parte a ceea ce avea in casa ei a fost aruncata afara, cu un gard care impiedica pe oricine sa intre.

„Ne-am luptat toata viata impotriva discriminarii Ashkenazi [evreilor de mostenire europeana]. Traim pe terenuri care sunt printre cele mai scumpe din Tel Aviv, asa ca incearca sa ne dea afara, la fel cum fac cu arabii.”

Investitii straine

Doua turnuri inalte au fost construite la granita Givat Amal Bet din 2005. Exista planuri pentru alte trei, care sa raspunda cererii de spatiu de birouri si apartamente de lux.

Analiza Tel Avivului efectuata de The Economist nici macar nu tine cont de cresterea valorilor proprietatilor locale si de deficitul de terenuri accesibile, spune Asaf Mualem, proprietarul firmei imobiliare Manivim Israel. „In ultimii doi ani, valorile noastre s-au dublat pe cele vazute in reality show-uri precum Selling Sunset in Los Angeles. Vorbim de 65.000 de sekeli (18.800 de euro) pe metru patrat”, spune el.

Investitiile straine vin din sectorul tehnologic, din diaspora evreiasca din Franta si Statele Unite si un nou flux de capital din Emiratele Arabe Unite, spune Mualem: statul bogat din Golf impreuna cu Bahrain, Maroc si Sudan au semnat acorduri de pace cu Israelul mediat de Statele Unite in 2020.

„Ei exclud chiar si magnatii locali si asta nu se va opri. Cred ca stocurile vor creste cu inca 30% inainte de a izbucni bula”, spune el.

Abandonarea „principiilor socialiste”

Gentrificarea este o problema in orasele din intreaga lume, dar blocajul politic recent al Israelului a agravat criza locuintelor din Tel Aviv. Nu au existat proiecte de locuinte publice in ultimii doi ani, in ciuda a 30.000 de oameni pe liste de asteptare.

„Israelul a fost fondat ca stat socialist, dar am abandonat acele principii. Muncesc mai mult ca sa gasesc case pentru persoanele vulnerabile decat intregul Minister al Locuintei”, spune activistul local Riki Kohan Benlulu. „Au inceput sa vanda locuinte protejate oficial in anii 1980, atunci cand decalajul a inceput sa creasca. Plasele de protectie sociala sunt valoarea civilizatiei.”

Stand in fata vechii sale case din Givat Amal Bet, Cohen nu este sigur ce ii rezerva viitorul pentru cartier sau lupta asociatiei de cartier pentru despagubiri.

„In ebraica avem o vorba, vorbim despre tara care isi mananca locuitorii. Ei bine, cei de sus sunt cei care se hranesc cu noi”, spune el, aratand spre turnurile aflate in constructie.