Unicameralism vs Bicameralism

Duminica, 22 noiembrie, se desfasoara in tara noastra un referendum pentru schimbarea Constitutiei, in speta pentru modificarea sistemului legislativ din tara. Romanii vor trebui sa aleaga intre formula actuala, cu un Parlament bicameral, si un Legislativ unicameral. Iata cateva informatii utile inainte de a pune stampila pe DA sau NU.

Lasand la o parte asocierile electorale legate de acest demers si sentimentele personale fata de membrii actualului Parlament, trebuie in primul rand sa intelegem cum functioneaza fiecare model si sa facem un exercitiu de imaginatie: cum ar putea sa functioneze un parlament unicameral in Romania.

Parlamentul bicameral

Parlamentul bicameral este format din doua camere: camera inferioara si camera superioara, respectiv Camera Deputatilor si Senatul, la noi in tara. Numarul de parlamentari din camera inferioara este dat de numarul de locuitori ai unei circumscriptii electorale. Circumscriptiile electorale se stabilesc in functie de numarul total de locuitori ai unei tari si au valori apropiate.

De obicei, inechitatile in sistemul de reprezentare a unei tari apar aici, in camera inferioara. Spre exemplu, daca circumscriptia electorala acopera 100.000 de oameni, un judet cu 800.000 de oameni va avea 8 parlamentari, in timp ce unul care numara 300.000 va avea doar 3. Aici intervine rolul camerei superioare.

In camera superioara, numarul de parlamentari desemnati de o unitate administrativa este acelasi, indiferent de marimea acestora. Sistemul impiedica astfel regiunile cu un numar mai mare de oameni sa aiba un cuvant decisiv in elaborarea legilor. Se realizeaza un echilibru democratic intre toate unitatile administrative ce compun statul.

Din pacate, in Romania diferentele dintre cele doua camere au fost estompate in timp, astfel ca atat in Camera Deputatilor, cat si in Senat, parlamentarii sunt alesi pe baza divizarii tarii in circumscriptii electorale. Astfel, unui deputat ii corespund 70.000 de alegatori, in timp ce un senator reprezinta 160.000 de oameni. Ambele camere trebuie sa adopte o lege pentru ca aceasta sa fie promulgata, dar in conditiile in care sistemul de alegere al parlamentarilor in cele doua camere este acelasi, procesul este oarecum redundant. Senatul are in prezent 137 de membri, in timp ce Camera Deputatilor are 332 de parlamentari.

In Statele Unite functioneaza foarte bine un Parlament bicameral a carui structura nu a fost modificata din 1787. In camera inferioara (Camera Reprezentantilor), statele au un numar diferit de parlamentari, in functie de marimea acestora. Astfel, California are un numar de 53 de reprezentanti, dintr-un total de 453. In Senatul american, fiecare stat are doi reprezentanti, indiferent de marimea acestuia. De altfel, parlamentele bicamerale sunt specifice statelor federale, singurele state din lume care nu sunt federatii si au un sistem asemanator bicameral fiind Franta, Japonia si Italia.

Parlamentul unicameral

Legislativele unicamerale sunt caractersitice tarilor mici, sau statelor omogene, care au sisteme unitare de guvernare. Trebuie facuta o diferenta intre Legislativul unicameral si sistemul unitar politic. Sistemul unitar politic implica dependenta puterii executive de o singura forma legislativa. Spre exemplu, Regatul Unit are un parlament bicameral (Camera Lorzilor si Camera Comunelor), insa Guvernul este afectat doar de deciziile Camerei Comunelor, intrucat rolul Camerii Lorzilor a fost redus la un nivel aproape simbolic.

Modul in care se alege un Parlament unicameral este identic cu cel folosit la alegerea camerei inferioare din sistemul bicameral. Astfel, propunerea de a reduce Parlamentul la o singura camera este de fapt propunerea de a desfiinta camera superioara (Senatul) din actuala schema legislativa.

Care sunt avantajele unui astfel de Parlament? In primul rand procesul legislativ este mult mai rapid, intrucat exista doar doua competente legislative care trebuie sa-si dea acordul pentru adoptarea unei legi. In al doilea rand, daca exista o singura camera, exista o transparenta mai mare in adoptarea legilor si se impune asumarea unei responsabilitati pentru legi. In al treilea rand, un legislativ cu o singura camera si cu mai putini reprezentanti functioneaza mult mai ieftin si mai usor.

Dezavantajele unui astfel de sistem sunt in principal legate de structura legilor – proiectele normative cu lacune pot trece mult mai usor de Parlament. De asemenea, acest sistem implica un singur organ de control al Executivului, fata de doua (cum e cazul Parlamentului bicameral), prin urmare pot aparea probleme referitoare la controlul guvernantilor.

In lume exista 42 de state care folosesc sistemul unicameral. In Europa, statele care functioneaza dupa acest sistem sunt: Grecia, Portugalia, Finlanda, Estonia, Lituania, Danemarca, Croatia, Cipru, Bulgaria, Ungaria, Lichtenstein si Turcia.

Cu speranta ca totul pare acum mai clar, speram ca veti lua o decizie mai inteleapta duminica, la referendum.