Analistii considera ca in urmatoarele luni zona euro se afla in pericol mai mult ca oricand sa fie distrusa de problemele economice la nivel mondial. Potrivit analistilor citati de agentia Reuters, perioada imediat urmatoare va fi decisiva pentru supravietuirea monedei unice europene in fata obstacolelor politice, economice si financiare tot mai numeroase.

La fel de grava este situatia in care se afla liderii europeni aflati in fata unor provocari cum ar fi situatia Greciei sau planul “Merkozy” (planul franco-german pentru salvarea euro ce include modificarea tratatului european, coordonarea mai ampla a politicilor economice, supravegherea bugetelor prin intermediul oficialilor europeni si limitarea stricta a datoriilor si deficitelor).

Trecerea in noul an a facut ca, pentru moment, sa dispara criza datoriei suverane din zona euro, dar se pregateste sa revina brutal. Din acest motiv, urmatoarele luni vor fi decisive pentru supravietuirea monedei euro pe masura ce provocarile politice si economice se vor inmulti.

Mari provocari

In Grecia, unde criza datoriei persista de doi ani, guvernul s-a angajat in sfarsit intr-o cursa contra cronometru la finalul careia ar trebui sa ajunga la un acord cu creditorii, ceea ce i-ar permite sa primeasca un nou ajutor din partea partenerilor europeni si a Fondul Monetar International (FMI).

Fara ajutor, Atena s-ar prabusi, cel mai probabil, in luna martie. Insa, negocierile cu creditorii sai privati, carora le-a cerut sa renunte la 50% din valoarea nominala a obligatiunilor elene pe care le detin, treneaza in ultimele saptamani. “Riscul unei prabusiri a Greciei este, din nou, in crestere, amenintand sa se extinda si asupra Italiei, dar si a altor state”, subliniaza economistii dela Barclays Capital, a doua mare banca din punct de vedere al activelor din Marea Britanie.

Un alt obstacol in calea reglemetarii situatiei in zona euro este criza ce rezida din situatia politica de la Atena si Paris, unde vor avea loc, in lunaaprilie, alegeri anticipate in Grecia si prezidentiale in Franta, in urma carora viziunea asupra masurilor ce trebuie luate s-ar putea aschimba. In aceste conditii, aplicarea urgenta masurilor prevazute cu cateva luni in urma se dovedeste din ce in ce mai necesara.

Unul dintre elementele cheie al acestor masuri il reprezinta injectarea a 200 miliarde de euro in FMI pentru ca acesta sa poata ajuta Spania si Italia sa nu repete scenariul elen. Statele din zona euro insa au toate temerile din lume ca nu ar putea obtine cele 50 de miliarde de euro de care au nevoie de la tarile aflate in afara zonei euro.

Referindu-se la aceasta, un oficial german a declarat agentiei Reuters ca un acord cu Londra este absolut necesar. Chiar si in cazul obtinerii banilor, exista inca o piedica – Roma si Madridul ar trebui sa accepte ajutorul FMI, ceea ce ar insemna o grea lovitura pentru orgoliul national al celor doua, precum si noi sacrificii din partea populatiei.

Sfarsitul erei „Merkozy”

Este putin probabil ca alegerilelegislative din Grecia sa ofere o larga majoritate parlamentara si nu este de neconceput ca o noua coalitie la Atena sa schimbe termenii si tonul negocierilor. In Franta, sondajele de opinie lasa sa se intrevada ca actualul locatar de la Elysee, Nicolas Sarkozy, si-ar putea pierde postul, putand fi inlocuit de rivalul sau, Francois Hollande.

Chiar daca tandemul Paris-Berlin nu a fost lipsit de tensiuni din 2007 cand Sarkozy a venit la putere si pana acum, presedintele francez si cancelarul german Angela Merkel au dovedit apropiere politica si au dezvoltat o colaborare sanatoasa.

Acum insa, politicienii germani, dupa ce au supotat ani in sir comportamentul impulsiv al presedintelui francez, prevad, nu fara oarecare satisfactie, finalul „erei Merkozy”. Si in Franta, relatiile franco-germane ar putea pierde din polularitate, chiar daca unii economisti considera ca acest lucru ar obliga Parisul la o reforma bugetara de anvergura.

„Nu va mai exista tandemul „Merkozy”. Politica europeana va fi dictata de Angela Merkel si Christine Lagarde (directorul general al FMI), considera Jacques Delpla, economist francez, membru al Consiliului de analiza economica al premierului, care adauga ca „viitorul presedinte al Frantei, fie ca va fi Sarkozy sau Hollande, nu va avea de ales – va trebui sa reduca deficitul, sa creasca impozitele si sa reduca cheltuielile”.

Risc de recesiune

Prima intalnire de anul acesta dintre Nicolas Sarkozy si Angela Merkel la Berlin a fost consacrata pregatirii summit-ului european care va avea loc pe 30 ianuarie si va fi consacrat adoptarii de masuri care sa sustina cresterea economica. Iar evitarea revenirii la recesiune va fi marea provocare careia europenii trebuie sa-i faca fata in 2012.

Chiar si Germania, „locomotiva” zonei euro, pare amenintata de acest risc. Reinstituirea increderii pietelor in finantele publice si sustinerea cresterii, reprezinta o ecuatie aparent de nerezolvat de catre statele din zona euro.