Ne aflam in sala Brancusi a Palatului Parlamentului la expozitia de arta plastica intitulata Propuneri vizuale realizata de artistii Mihaela Nica Crciun si Daniel Crciun Mama si fiu, artisti consacrati, cu expozitii internationale.

Stam de vorba cu d-nul Daniel Crciun.

R: Ati expus de foarte multe ori atat in tara cat si in strainatate. Ce aduce nou aceasta expozitie in demersul dumneavoatra artistic?

D.C.: E vorba de ultimul meu ciclu pe care eu il denumesc neosimbolist sau noi forme simbolice mai degrab , ea avnd un caracter semiretrospectiv.

R:Va referiti la faptul ca sunt reluate unele teme?

D.C.: Nu, ma refer la faptul ca etaleaz mai multe etape ale creatiei noastre. Sunt si reluri, evident in anumite lucrri sunt reluate anumite teme din parcursul nostru profesional (mai ales in cazul ei), sau la mijlocul acestui parcurs. Poate ca sunt putin obraznic sa afirm ca e o expozitie semiretrospectiva avnd in vedere vrsta mea.

R:In schimb ai expus foarte mult pana la aceasta vrsta. Si atunci te referi poate la faptul ca ea ar reprezenta un punct al mplinirii tale artistice, de maturitate?

D.C.: Da, s-au reliefat mai multe etape, mai multe cicluri de preocupri, ele integrndu-se in perioada 94 si pana acum in 2009. Am cincisprezece ani de practica. Am inceput sa structurez pe ideea de ciclu inca de pe bancile scolii, deja in96 aveam o expozitie cu conotatii social politice. Se numea Constelatie-memorie si care redimensiona de fapt tema de la licenta. Acum ar fi ciclul neosimbolic, nu ma refer neaparat la simbolismul istoric. Sigur ca nu ai cum sa nu fi tributar. Eu m refer la niste simboluri filtrate prin actualitate, la niste elemente simbolice permanente, cum ar fi ngerul sau Demonul, cum ar fi tema comunicrii. In sensul de leitmotiv al creatiei recente. Aceste lucruri sunt relative putine. Sigur , faptul ca sunt foarte structurate au lsat impresia ca este un ciclu extrem de abundent, dar nu, eu as putea spune ca de abia acum am nceput sa lucrez la acest ciclu in care comunicarea e redata de cartele telefonice, de simuri, de carduri.

R:Poate fi vzuta aceasta expozitie ca un dialog cu sine sau ca un voiaj initiatic sau nici una dintre aceasta formula nu vi se pare ca v-ar caracteriza?

D.C.:E un voiaj in sine ca sa ncerc sa impact ambele formule si ntotdeauna cnd faci un voiaj in sine, in sinele tu, presupune ca ai fcut un voiaj in exterior; dar cum adevrul e-n noi nu in afara noastr cum zicea Kant, trebuie ca lucrurile sa fie rezolvate in identitatea ta, si nu ca esti un documentarist, doar un simplu aparat de fotografiat.

R:Multe dintre lucrrile tale se refera , asa cum au surprins si alti critici de arta care ti-au vzut expozitia la o comunitate care este supusa unor forte malefice si care ntrevede pe undeva o speranta, un gnd generos, asa cum spune un critic chiar la tine in catalogul expozitional. Exista deci un gnd care salveaz, care sugereaz ideea salvarii. In ce msura acesta idee constituie o sursa de inspiratie? Poate fi un leit motiv al creatiei tale?

D.C.:Ideea de lupta in sine e o sursa de inspiratie pentru mine. Poate principala sursa. As afirma ca arta mea ar avea in ea ceva foarte etic, artistul ar trebui sa fie un exponent al cettii , artistul ar trebui de altfel sa fie preocupat de problemele ntregii planete. Trim intr-o lume care se globalizeaz. Daca m refer ca arta frizeaz socialul trebuie sa te implicit in transfigurarea multor adevruri si realitati ale acestei planete.

R:Credeti ca un artist trebuie sa surprind universalul?Aceasta perspective confer valoare, autenticitate operei respective?

D.C.:Da. Una din temele care m preocupa este ideea de comunicare.(Si ma refer la faptul ca eu acuz oarecum comunicarea de tip tehnologic. Aceasta cred eu ca are legtura cu procesele globaliste, in care economia tinde sa se subsumeze politicului, moralului.) O alta tema care m-a preocupat si asupra creia am revenit este si tema transfigurrii umane, omul privit ca un monstru

R:Va referiti la alienarea acestuia?

D.C.:Da. Cu toate ca aparent are toate apanajele sau toate resursele , ca se afla intr-o mare bogatie informationala de unde zice-se are posibilitatea sa aleag este adus intr-o stare in care nu are ce sa aleag, dect autoincluderea intr-o civilizatie consumerista, in care de goana dup bani, vnzarea personalittii, obligatia de a te face simpatic celui de alturi sunt la ordinea zilei. La ora actuala nu e o diferenta intre o societate dictatoriala si o societate in care political corect-ul domina, cum sunt unele dintre societtile occidentale. Pe de alta parte nu trebuie sa te cantonezi intr-o anumita sfera a gndirii sau a unui sector ideatic , filozofic pentru ca atunci creatia unui artist risca sa devina monotona sau manierista. De asemenea am ciclul vegetal sau Noi priviri asupra naturii in care ncerc sa fac o introspectie intre ciclul lumii vegetale si chiar animale, care traieste dincolo de noi si cu care a nceput viata pe acest pamant pentru ca fara arbori nu am putea trai.

R:Vedeti natura ca pe o sursa de reechilibrare biologica cat si spirituala?

D.C.:Cu siguranta .Demersul meu poate constitui si un protest ecologist ntruct natura, dup cum stim este intr-un mare pericol. Si asta din cauza naturii umane care este deosebit de pervertita.

R:Ii inviti pe privitorii expozitiei tale sa caute sensuri profunde prin ntoarcerea la lucrurile pure?

D.C.:Ii invit sa ncerce sa mearg spre origini, pentru a se putea regsi pe sine.

R:Navighezi cu multa dezinvoltura intre pictura si fografie si arta video , regsim in expozitia dumneavoastr si lucrri de arta fotografica si video. In albumul dumneavoastr afirmati ca:In fotografie caut acuratetea si claritatea specifica mediului.Puteti sa spuneti ce semnifica fotografia pentru tine?

D.C.:Nu e nou pentru nimeni ca in aceasta expozitie fotografia isi gseste un loc important. M-am apropiat de ea relative curnd, de acum 3- 4 ani. Anul trecut am avut o expozite la Galateca unde am avut foarte multe lucrri reprezentnd fotografii. Sigur, fotografia nu mai e ceea de pe vremuri cu emulsii, ea s-a digitalizat .Si in fotografia digitala artistul trebuie sa respecte armonia, proportiile, limbajul plastic specific pe care un artist trebuie sa-l stpneasca cu inventivitate si maturitate. El trebuie sa invete niste softuri care l ajuta foarte mult si ii usureaz foarte mult munca .

R:La expozitia de la Cminul Artei am vzut ca ai abordat si arta video?

D.C.:Aici trebuie sa recunosc ca mai am multe de invatat. Inca m joc, experimentez. Poate ca nu mi-ar prinde ru o specializare. in zona asta .

R:Oricum ai ncercat multe forme de limbaje plastice in care sa ti exprimi ideile si sentimentele. Te consideri un tip flexibil?

D.C.:In arta si in viata trebuie sa fii flexibil. Asta iti da posibilitatea sa ai timp sa aprofundezi un limbaj sau altul, o atitudine sau alta.

R:Ce speri de la urmtoarele expozitii?

D.C.:Ce pot sa sper? Sper sa aib impact la iubitorii de arta. In ceea ce privesc vnzrile avnd in vedere ca suntem in anul crizei e mai greu. O sa mai am in curnd o expozitie in Romnia si nu e exclus sa fiu invitat la o galerie din Franta cu care sunt in tratative.

R:Ce prere aveti despre evolutia artei contemporane la noi?

D.C.:In ceea ce priveste arta contemporana in Romnia pe de o parte sunt multumit ca s-au diversificat limbajele fata de ce era in anii 90 si asta datorita faptului ca au aprut galerii particulare care au avut ceea ce fcea in strintate si datorita a doua saloane Salonul de tineri artisti meta sau unor manifestri ale unor galerii din Timisoara , Iasi si Miercurea Ciuc. Sunt din pcate cteva galerii care s-au axat pe artisti pana in 35 de ani care uita ca mai exista si artisti mai in vrsta la fel de apropiati de limbajele contemporane, la fel de moderni. Eu cred ca e bine sa-ti asumi simetrii cu anumite curente din occident, mai ales daca acestea au lipsit din spatiul acesta. In fine, trebuie sa dam o sansa si galeriilor de la noi sa mai treac niste ani .Eu personal sunt si nu sunt interesat sa colaborez cu o galerie din Romnia. Unele au mentalitati prea exclusiviste. Cnd vor aprea mai multe muzee de arta contemporana probabil ca va exista si o reala concurenta, asa cum exista in tarile cu traditie culturala din ntreaga lume. Din punct de vedere economic, si m refer la vnzri fenomenul e inca firav.  La acest impediment se mai aduga si scandalurile aprute in presa. La noi galeriile mai repede se completeaz un pe alta dect se afla in concurenta. Sa speram se vor diversifica si ca vor fi mai aproape de realittile din occident.