Dincolo de efectele sale catastrofale asupra sanatatii, coronavirusul provoaca si schimbari majore in economia globala si in finantele publice. Durata si amploarea acestei crize raman necunoscute astazi.
Putine sectoare vor iesi invingatoare din acest episod fara precedent: este un soc negativ semnificativ, neasteptat si persistent, care va modifica fundamentele pietei pentru anii urmatori.
Nevoia de fonduri de stimulare a pus, de asemenea, o presiune fara precedent asupra bugetelor guvernamentale. Bancile centrale au fost nevoite sa imprime miliarde pentru a raspunde crizei. Acest „aid-aid fiscal” este, din pacate, departe de a fi suficient.
Care ar trebui sa fie urmatorii pasi?
In Europa, ca si in alte parti, s-au ridicat voci pentru a face din aceasta perioada o oportunitate de abordare frontala a schimbarilor climatice. Alocarea fondurilor de redresare pentru tranzitia energetica este acum o propunere populara in randul decidentilor politici, care, totusi, nu evita multe intrebari.
Printre aceste intrebari: cum va afecta Covid-19 tranzitia energetica? Cum urmau sa fie implementate fondurile pentru a pune in aplicare acest stimulent ecologic?
Mai putine activitati, mai putine emisii
Aceasta criza de sanatate este la originea miscarilor contrare care afecteaza tranzitia energetica in Franta si in intreaga lume. In primul rand, observam ca incetinirea economica reduce emisiile de gaze cu efect de sera. Un studiu stiintific recent arata ca emisiile globale pe cap de locuitor au scazut cu 17% in luna aprilie, in timp ce emisiile pentru intregul an 2020 sunt de asteptat sa fie cu doar 4 pana la 7% mai mici.
Pentru a indeplini obiectivul de 1,5°C al Acordului de la Paris, o astfel de scadere anuala ar fi necesara timp de decenii.
In Franta, emisiile au scazut cu pana la 34% in timpul izolarii, in special din cauza incetinirii observate in sectorul transportului rutier.
In trecut, insa, acest tip de declin momentan a fost urmat de o revenire rapida. De exemplu, emisiile globale si franceze de gaze cu efect de sera au avut nevoie de mai putin de doi ani pentru a incepe sa creasca din nou dupa scaderea cauzata de criza din 2008.
O criza economica de lunga durata ar putea duce cu siguranta la reduceri de durata a emisiilor. Dar o astfel de recesiune ar putea absorbi si resursele necesare pentru a indeplini obiectivele climatice, care ar putea necesita investitii de pana la 75 de trilioane de dolari la nivel global pana in 2050…
Un scenariu mai optimist indica aparitia unor schimbari structurale care ar putea pune economia pe o cale diferita, mai ecologica. Dar poate fi chiar asa?
Covid-19 si tranzitia energetica
Pentru a intelege mai bine aceste intrebari, recentul Barometru Energetic al Scolii de Management din Grenoble a intervievat, in mai 2020, o suta de experti din Franta.
Acest grup de experti este format din cadre universitare, factori de decizie politica si antreprenori. Am adunat punctele lor de vedere cu privire la impactul crizei de sanatate asupra tranzitiei energetice din Franta.
In lipsa unor interventii politice specifice, aproape jumatate dintre experti (44%) considera ca criza de sanatate va consolida tranzitia energetica in ansamblu. Cu toate acestea, 33% dintre acestia se asteapta la contrariul: Covid-19 ar incetini actiunile in favoarea tranzitiei energetice; 23% dintre experti se asteapta in cele din urma sa nu aiba niciun efect.
Schimbarea comportamentelor
Expertii prevad schimbari comportamentale pe termen scurt (1 an) si pe termen lung (5 ani) care pot accelera schimbarile structurale catre o economie cu emisii scazute de carbon (a se vedea figura de mai jos).
Desi cetatenii se intorc adesea rapid la obiceiurile lor, o criza poate oferi o oportunitate de a adopta si apoi de a mentine noi comportamente.
In acest sens, expertii Energy Barometer considera ca unele schimbari de comportament observate in prezent – precum reducerea utilizarii transportului public sau programele de car-sharing de teama de infectie – vor fi tranzitorii.
Pe de alta parte, se asteapta ca anumite tendinte observate – adoptarea unor comportamente mai eficiente din punct de vedere energetic, reducerea transportului aerian pentru calatoriile personale, cresterea deplasarilor cu bicicleta – sa continue. In mai multe orase franceze, precum Paris, Lille sau Roubaix, autoritatile locale au luat masuri urgente pentru a consolida aceste schimbari.
De indata ce blocarea a fost ridicata, aceste orase au amenajat piste de biciclete temporare pentru a raspunde nevoii de a circula intr-un mod sigur si nepoluant; aranjamente pe care nu exclud sa le fie definitive in functie de succesul intalnit.
Cu toate acestea, este putin probabil ca astfel de schimbari sa fie suficiente pentru a produce o tranzitie energetica sustinuta. Politicile publice au un rol esential de jucat aici; si modul in care sunt cheltuite fondurile de stimulare post-criza poate face diferenta.
Un sondaj recent efectuat de peste 200 de economisti la nivel mondial si lideri economici a aratat un consens ca un stimul „verde” ar contribui la o mai buna redresare economica.
Pentru a incuraja tranzitia catre o economie cu emisii scazute de carbon, sunt vizate trei categorii principale de politici: promovarea investitiilor in cercetare si dezvoltare si noile tehnologii; investitii in modernizarea si dezvoltarea infrastructurii energetice; investitii care vizeaza reducerea amprentei de carbon a cladirilor.
Investire in cladiri cu consum redus de energie
Expertii Barometru chestionati in functie de aceleasi categorii considera ca fondurile de stimulare ar trebui alocate cu prioritate pentru imbunatatirea eficientei energetice a sectorului constructiilor (vezi tabelul de mai jos).
In Franta, se estimeaza ca 7 pana la 8 milioane de cladiri au nevoie urgenta de renovari profunde in ceea ce priveste eficienta energetica, oferind tarii un potential ridicat de economisire a energiei.
Au fost, de asemenea, evidentiate investitiile in tehnologiile si infrastructura energetice existente cu emisii scazute de carbon.
Aceste doua optiuni vor juca intr-adevar un rol deosebit de important daca investitiile private in sectorul tehnologiei durabile se vor epuiza din cauza combinatiei dintre recesiunea indusa de Covid-19 si preturile scazute ale petrolului si gazelor.
In timp ce eficienta energetica este o prioritate pentru expertii nostri in ceea ce priveste planul de redresare al Frantei, este si o prioritate pentru cetatenii care au participat la recenta Conventie a cetatenilor privind clima.
In discursul sau din 14 iunie, presedintele Emmanuel Macron a descris sectorul constructiilor drept un „catalizator al schimbarii”, creator de noi locuri de munca verzi posibile datorita „reconstructiei ecologice”, concentrata in prezent pe activitatea de renovare termica.
Pe langa reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, renovarea termica extinsa poate indeplini si o misiune de echitate sociala: prin reducerea facturilor la energie ale celor mai saraci oameni si oferirea de beneficii reale pentru sanatate; toate in timp ce pun la lucru antreprenori mici si mari din industria constructiilor.
Cu toate acestea, trebuie amintit ca nu este usor sa renovati cladiri. Si se stie de mult ca economia eficientei energetice pare adesea mai avantajoasa decat pare in practica. Problemele de calitate, designul slab si uneori chiar comportamentul fraudulos pot face, de asemenea, aceasta masura mai putin atractiva.
Epidemia de Covid-19 a provocat cereri pentru o schimbare radicala in sistemul nostru. Ferestrele cu geam triplu, pompele de caldura eficiente si pistele pentru biciclete ar putea sa nu arate atat de radicale pe cat s-ar putea spera. Insa putine alte masuri, care vizeaza cele mai emise activitati, au atat efecte secundare socio-economice imediate, cat si dezirabile si obtin un sprijin larg. Daca nu acum, atunci cand?
